Amazon MP3 Clips

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Continuare


Mai vreau sa va mai povestesc, ceva tot de la lb.AF. unde eram laboranta(1976-78).Nusica, Zina (cea bandajata la miini) pentru care am mers noi in instal. o noapte intreaga fara ca ea sa aiba ceva.Nu ne vaitam de dus ca tot ne duceam pentru noi, mergemam cu masca de gaz pe fata, nu aveam vizibilitate si trebuia sa lungim drumul si la instal.de care raspundea ea. Dar, tot acolo pe alt schimb, era o alta colega cu chiar schilo-papa-alfa, dar pe aproape, nu prea frumoasa, pistruiata si cu parul rosu ca focul, poate era evreica. Atunci cind se intra in tura calareata, se mai dubla personalul si cind eram cu ea si venea barbatul ei pe acolo era ca scoasa la tabla la scoala si nu stie lectia, nu stia ce sa mai faca, sa-i faca cafea, sa-i sufle in ea, sa o raceasca pentru a fi potrivit de calda.Ii dadea tircoale in mod suspect, la dispozitia lui.El era sofer pe tir, de la fabr.de conserve V.de M. dar instal. era, aproape de poarta Negoiesti si nu stiu cum intra cu tirul pina la noi in fata laboratorului. Intra in laborator nerestrictionat de nimeni, nici eu cind am fost sefa de schimb nu l-am intrebat niciodata de ce vine?Poate il gaseau sefii in control.Dar nu a fost sa fie.
Intr-o noapte, am vazut ca tirul scrisneste rotile, in fata laboratorului si coboara berbantul nervos foc si cu manivela in mina. A urcat treptele la tabloul de comanda cite 2 trepte odata. Am inmarmurit. Dupa scurt timp s-au auzit batai cu pumnii si picioarele in usa metalica de la camaruta electricianului si pe el strigind in gura mare, "Iesi Geto f.... ca te omor". Usa nu s-a deschis, in schimb s-a deschis geamul si Geta a fugit pe geam. Dar el vazind ca electricianul care s-a baricadat inauntru, nu ii da drumul, a fugit dupa Geta si a prins-o de par si ii dadea cu manivela pina la tir. A urcat-o cu forta si eu de atunci nu am mai vazut-o.Am auzit ca pe alta tura mult mai tirziu, a venit si-a facut lichidarea, si-a luat lucrurile ramase la vestiar si a spus ca s-a angajat si ea tot la V.M. la fabrica de conserve. Cind ne-au intrebat sefii nostrii, noi unde eram si ce faceam cind disparea Geta, noi am spus ca nu stiam nimic, eram fiecare cu ale noastre. Si electricianul a fost sanctionat si mutat. Cred ca cei de la tabloul de comanda, l-auanuntat pe incornorat, de a venit la fix(era prin preajma cu tirul). De necaz au pirit, ca trecea prin tabloul de comanda si nu se oprea si la ei si mergea tinta la electrician. Invidiosii !
Daca o sa ma intrebati ce faceam eu in acei ani, cit am lucrat la 3 schimburi (1975-1982), va raspund. Eu in acei anii unde ma asezam, acolo adormeam.Nu m-am putut obisnui niciodata cu munca la schimb.Acesta a fost motivul de am plecat la U.M. ca sa nu mai lucrez la sch.,fara duminica, fara sarbatoare, revelion sau alte sarb.23 aug.,1 mai.
Exersam sa dorm in picioare, caci auzisem de la Paul Manescu(fiul lui Manea Manescu pr.min.in regim ul Ceausescu),fie vorba intre noi am mai scris, Paul era ca taica-su un dobitoc(a murit cazind pe gheata cu fata in o balta de apa de la ghiata si petrol). Dar imi povestise prin 1968 cind lucram cu el in birou, fara sa il intrebe nimeni, cum dormea un barbat de la tabloul de comanda, care fugise trecind Dunarea inotrin Iugoslavia in Occident. Paul spunea ca se antrena ca sa fuga de cind lucra la tabloul de comanda. Cum? Dormind de-ampicioarelea cu ochii deschisi cu fata la tabloul de comanda, sa nu se prinda controlul ca doarme. Dar el Paul s-a apropiat de el, s-a uitat in ochii lui deschisi dar care dormeau, si pina nu a pus mina pe el, nu s-a miscat.Atunci a facut un gest brusc ca si cum s-ar fi trezit din somn. Eu exersam mereu sa dorm de-anpicioarelea si cu ochii deschisi, dar nu reusam deloc si nu am reusit niciodata. Dar am invatat sa dorm mergind pe drum, sau cel mai bine dormeam, cind coboram scarile.Caci intre 2 trepte puteam sa zic ca, trageam un pui de somn. Dar ce nu am incercat. Am auzit ca daca casti mereu iti trece somnul. Am incercat si asta. Cafea se bea mai putin atunci, o evitam, pentru ca spuneam sa nu ma obisnuiesc. Asa ca eram atit de obosita ca unde ma asezam, adormeam in somnul cel mai greu. Ce amant? Dar cine era mai rezistenta ca mine, la oboseala ritmului schimbului care era mereu aglomerat, prelungit din lipsa de personal.Chiar aceste persoane, cu amanti isi mai trageau sufletul intr-un concediu medical, din cind in cind.Eu voiam sa nu abuzez de medical, voia sa fiu corecta si om de baza. Ce prostie ! Si daca nu eram sefa de schimb ce era? Era raspundere sa se faca Raportul dimineata pina vine sch.1, care era lung caci trebuia sa spui ce s-a intimplat toata noaptea in toate instal. din subordine in calitate de CTC-ist, si sa mai adaugi si de la tine ca sa faci impresie ca, nu si-au vazut laborantele capul de treaba toata noaptea. Ce amanti.Si dimineata cind faceai raportul la 5-6, tocmai atunci te apuca un somn de moarte, caci pina sa pleci la autobuz, dormeai greu si nu iti mai venea sa pleci acasa, voiai sa mai dormi o ora, doua.
Asta v-am mai povestit, despre munca la lab.AF.printre cele mai toxice, (anii 1976-1978).Ma gindesc in urma si parca as vrea sa mai merg acolo macar o zi, dar am auzit ca s-a desfiintat din cauza ca era foarte toxic si acum produsul se importa.Romania atunci era printre putinele tari din lume care produceau af. si exportam pe toate continentele,in toate tarile, Turcia, Japonia, Argentina, Anglia si peste tot.
Capul sus, pieptul inainte !!! papapa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu