Amazon MP3 Clips

marți, 6 septembrie 2016

6 sept.1940

6 septembrie 1940 Documentar

Joi, 06 Septembrie 2012, ora 07:57
Tweet
    
O zi neagra in istoria Romaniei: 6 septembrie 1940 Documentar
In acea zi tulbure de 6 septembrie 1940, abdica aventurosul rege Carol al II-lea in favoarea fiului sau, tanarul voevod Mihai, care la nici 19 ani, devenea rege aproape fara prerogative. Acestea erau atribuite, in cea mai mare parte, generalului Ion Antonescu.
Romania se proclama oficial stat national-legionar.
Surghiunitul de la Bistrita
Abdicarea s-a produs la presiunea strazii, a factorilor politici, dar si a unor influente din afara. Tara vuia de nemultumire. Teritoriul ii fusese sfartecat.
Cu cateva luni inainte, urmare pactului Ribbentrop-Molotov, sovieticii intrasera cu forta in Basarabia si in nordul Bucovinei. Profitand de slabiciunea politicii romanesti, Ungaria a reusit in august 1940 sa obtina „pe cale pasnica” o jumatate de Ardeal, ajungand cu granita pana nu departe de Brasov. Numaidecat, Bulgaria a revendicat Cadrilaterul, din sudul Dobrogei.
Evenimentele l-au determinat pe premierul Ion Gigurtu sa demisioneze la 4 septembrie, iar incercarea regelui de a forma un nou guvern s-a izbit de refuzul tuturor factorilor politici ai tarii.
Fortat de imprejurari, regele a facut apel la dusmanul sau inversunat, generalul Ion Antonescu, ulterior maresal, aflat la acea data cu domiciliul fortat la manastirea Bistrita (cea din nordul Olteniei, nu cea din Moldova) unde il trimisese, conform propriilor sale cuvinte, „gratia majestaii sale”.
Ultima solutie au fost legionarii
Merita reamintit cu acest prilej motivul surghiunului. Cu un timp inainte, Ion Antonescu fusese invitat la o receptie oficiala, unde urma sa participe regele, impreuna cu faimoasa Elena Lupescu.
Antonescu nu putea refuza invitatia regala, dar nici nu s-a prezentat, fapt pentru care, a doua zi, a fost invitat la Palat ca sa dea explicatii. Explicatia a circulat atunci, din gura in gura, in intreg Bucurestiul, ca o sintagma antologica: „Majestate, eu nu pot face conversatie cu o tiitoare”. Replica regelui a fost exilul.
Dar, la acel inceput de septembrie negru, regele si-a calcat pe inima si a chemat la Palat recalcitrantul de la Bistrita, propunandu-i sa formeze un guvern. Antonescu n-a refuzat, iar regelui i s-a parut pentru cateva ceasuri ca este salvat.
Numai ca nicio personalitate de vaza a tarii nu s-a aliniat atunci langa Antonescu, sa se faca ministru. Trebuie inteles ca, in acea vreme, nu era ca acum, cand orice anonim poate fi facut peste noapte demnitar, daca ii satisface toanele premierului de la palatul Victoria.
Atunci, nu puteai fi investit fara anumite state de serviciu consacrate, fara galoane, fara notorietate si fara o probitate recunoscuta de societate. Ei bine, nicio persoana cu asemenea calitati nu s-a aliniat langa Antonescu, sa guverneze cu el, intr-un moment cand tara era mutilata iar Europa pregatita de explozie.
Antonescu n-a obtinut decat acceptul capeteniei legionare, Horia Sima, cu conditia ca regele sa abdice, fiind considerat vinovat de moartea unor legionari.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu