Amazon MP3 Clips

duminică, 12 martie 2017

Mistere Romania info

Domnitorii Vlad Țepeș și A.I. Cuza ignorați de Biserica ortodoxă română. Cuza a confiscat avuţia sutanelor de lux: „Unui călugăr nu-i trebuie palate, ci o chilie mică, în care să se culce jos, pe rogojină”

Doi domnitori români sunt ignorați de Biserica ortodoxă română: Vlad Țepeș și Alexandru Ioan Cuza. Pe Cuza preoții îl urăsc pentru că a avut curajul să le confiște pământurile cu celebra lege de secularizarea pământurilor mănăstireşti, ce reprezentau un sfert din teritoriul naţional.
Legea urma să transfere aceste suprafeţe agricole sub controlul statului şi să pună capăt rolului jucat de mănăstiri în viaţa economică, un rol destul de important încă din evul mediu, informează adevarul.ro.
14169740_299662597067951_175484361_n
“Domnia lui Cuza stă sub semnul dorinţei de a ajunge din urmă Occidentul. Poate fi considerat un semănător al modernizării; nu exista ogor al vieţii publice în care el să nu fi aruncat sămânţa înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite şi ele vor fi culese târziu, de alţii.” menţionează în lucrările sale istoricul Florin Constantiniu.
“Dezbaterea şi adoptarea legii secularizării averilor mănăstireşti a reunit pe deputaţi în jurul unei acţiuni de multă vreme aşteptată. Domeniile mănăstirilor au fost acumulate de – a lungul timpului prin daniile domnilor şi boierilor.
Un număr mare de mosii fuseseră închinate mănăstirilor de la muntele Athos, patriarhilor şi alte organizaţii religioase din Orientul Ortodox, astfel că avea loc o mare scurgere de venituri către aceste fundaţii bisericeşti din afara ţării care îşi delegau reprezentanţi pentru a gestiona ca egumeni sau a strânge veniturile realizate pe moşiile mănăstirilor închinate”, a explicat, pentru ”Adevărul”, profesorul de istorie Ionela Lepărdă, din cadrul Liceului “Emil Racoviţă” Vaslui.
Spre a se evita alte complicaţii Cuza şi Kogălniceanu au grăbit dezbaterea şi adoptarea legii . Când este prezentat în Adunare proiectul de secularizare la 25 decembrie 1863 de către Kogălniceanu acesta este aprobat foarte repede cu 93 de voturi pentru şi 3 împotrivă.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu